📖 Lecturi pentru drum - Japonia (ziua 54/101)
Liv Tane privește Japonia literară în felul ei: prin autori români care au trăit acolo, prin poveștile care se nasc între culturi și prin ecoul global al lui Murakami, un scriitor mereu între lumi.
Intro
Bine ai venit la Go Far. Come Closer, un newsletter zilnic de călătorie și cultură, creat de agenția de turism Free Spirit Travel. Timp de 101 zile explorăm 14 destinații prin povești, hoteluri, artă, gastronomie, cărți și reflecții. Fiecare zi aduce o nouă fereastră spre lume, prin vocea uneia dintre cele cinci autoare: Alina Deak (Free Spirit Travel), Diana Cosmin (Fine Society), Liv Tane (Reading is Cool), Oana Vasiliu (UMAMI Moments) și Andreea Ionescu (Pisicka’s Book of Life). Iar alteori apare un invitat-surpriză.
A fost o săptămână intensă de Peru, un adevărat carusel de emoții, după alte 6 destinații de top: Thailanda, Islanda, Republica Dominicană, China, Veni. Vidi. Vini. și Bali. Urmează ceva și mai special, MEGA special, nu doar pentru că este destinația la care suntem experți recunoscuți și printre colegii din agențiile de turism, ci pentru că este o destinație care atrage super mulți turiști. JAPONIA - „definitely our No. 1 & definitely WE are No. 1”. Ca de obicei, dosarul ei se scrie zi de zi. Rămâneți alături de noi pentru toate capitolele (povești, cultură, itinerarii, gastronomie, lecturi și filme, cazări și spiritualitate).
Hărțile invizibile ale literaturii japoneze
Ai crede că primul nume care-mi vine în minte când mă gândesc la literatura japoneză e Haruki Murakami. Sau măcar unul dintre cei trei autori japonezi care chiar au câștigat Premiul Nobel, că tot v-am obișnuit cu ele, de ceva recomandări încoace. Doar că nu e chiar așa.
Când mă gândesc la literatura japoneză, mie-mi vine în minte Raluca Nagy. Și Horea Sibișteanu. Și Sabina Yamamoto. Și George Moise. Și încă o mână bună de autori și prieteni care au petrecut niște timp pe plaiuri japoneze (sic!) și au mai și trecut experiența pe hârtie. De altfel, între noi fie vorba, e probabil cel mai eficient mod în care un român s-ar putea familiariza cu o cultură și o civilizație atât de diferite, mai ales în condițiile în care tocmai aceste diferențe culturale marchează însăși literatura mare a acestei țări pentru publicul occidental.
Succesul global al literaturii nipone
Până și celebrul Haruki Murakami, atât de iubit azi peste tot în lume, s-a confruntat multă vreme cu provocarea asta: de a fi considerat prea exotic de cititorii occidentali și prea american, de japonezi. În fine, pare să fi trecut cu succes peste, chiar dacă și el încă mai așteaptă recunoașterea formală, mereu la un telefon distanță de Academia Suedeză...
Ce e incontestabil este că, în mare parte și datorită lui, care nu cu mult timp în urmă era aproape singurul autor popular în afara Japoniei, literatura niponă tradusă a câștigat numeroase aprecieri în ultimii ani. Și tot mai mulți cititori, inclusiv în România. De altfel, spre deosebire de celelalte destinații din lista noastră, care n-au avut norocul să se bucure de prea multe traduceri, oferta japoneză e una dintre cele mai bogate nu numai la noi, ci mai ales pe piețele mari, care dau tonul în materie de lectură universală.
În fiecare an, cel puțin o operă de ficțiune japoneză tradusă (și, din ce în ce mai des, mai multe) devine un succes comercial și critic în Statele Unite și Marea Britanie. Cartea „Convenience Store Woman” din 2018, de Sayaka Murata, s-a vândut în peste 650.000 de exemplare, a fost nominalizată la mai multe premii importante pentru cărți și a fost desemnată cea mai bună carte a anului de peste 14 publicații importante, de la The New Yorker la Buzzfeed. La noi, o găsiți la Editura Polirom, cu titlul „Femeia minimarket”, tradusă impecabil de Iolanda Prodan.
În 2019, „The Memory Police” de Yoko Ogawa, autoare găzduită la noi de grupul Humanitas, a fost finalistă la National Book Award și International Booker Prize, două dintre cele mai importante premii ale industriei. Iar în 2020, „Tokyo Ueno Station” de Yu Miri (scriitoare din Coreea de Sud, dar care scrie în japoneză) a câștigat National Book Award, dovadă că limba nu mai e demult o piedică în calea recunoașterii și a popularității.
Ne plac decorurile și ideile considerate tradițional japoneze: mâncarea, povestirile populare, obiceiurile și normele sociale, iar dacă până acum contemporanii japonezi își îmbogățeau poveștile cu o notă internațională, astăzi par să se concentreze exclusiv asupra Japoniei. Ficțiunea japoneză este un succes și se vinde bine în străinătate, chiar dacă lucrările nu sunt întotdeauna de o calitate premiabilă. De exemplu, „Earthlings” (2020) al aceleiași Murata, un roman îndrăzneț și violent în care protagoniștii doresc să renunțe complet la statutul lor de oameni, folosește în mod creativ science fiction-ul și realismul magic ca instrumente literare.
Pe lângă succesul răsunător al deja menționatului Murakami, alți factori care contribuie la creșterea generală a literaturii japoneze în străinătate includ popularitatea crescândă a culturii pop japoneze prin manga și anime. Azi există manga și anime pentru orice: orice sport, orice fantezie, orice tip de relație, iar această diversitate veselă a temelor abordate poate reprezenta și viitorul literaturii japoneze.
Voci feminine care rescriu scena literară
Ne place și faptul că femeile încep să-și facă tot mai mult loc în spațiul editorial, ba chiar să domine scena literară. Multe personalități din literatura japoneză contemporană sunt femei și nu se feresc să îmbine fericit vechile povestiri cu fantome cu preocupările feministe contemporane, scrise cu umor și spirit.
Editorii din SUA și Marea Britanie au căutat „următorul Murakami”, una dintre candidate, Mieko Kawakami, fiind chiar una dintre scriitoarele lui preferate. De altfel, marele merit al lui Murakami rămâne acela de a fi făcut literatura japoneză mai accesibilă, mai ușor de citit, fără a renunța la profunzime. Rezultatul azi e felul în care ne surprinde prin diversitate: ficțiunea literară tulburătoare a lui Natsuko Imamura, science-fiction-ul punk al lui Izumi Suzuki și noile povestiri ale lui Mieko Kawakami. Și însuși Haruki Murakami.
Puntea literară dintre Japonia și Occident
Totuși, a fost un drum lung ca lumile noastre literare să se întâlnească. Traducerile din limbile europene au început să apară abia la scurt timp după Restaurația Meiji, nesigure și inexacte. Traducătorii ștergeau fără menajamente orice pasaje pe care nu le înțelegeau ușor sau pe care se temeau că ar putea fi de neînțeles pentru cititorii japonezi și se simțeau obligați să-i asigure pe cititori că, în ciuda numelor străine ale personajelor, emoțiile pe care le simțeau erau exact aceleași cu ale japonezilor.
Influența a fost enormă. Primul roman japonez modern a fost „Ukigumo” (1887–89; „Norul plutitor”), de Futabatei Shimei, care era familiarizat cu literatura rusă și critica literară occidentală contemporană. Mai târziu, curentul dominant în ficțiunea japoneză a fost naturalismul, inspirat inițial de operele francezului Émile Zola și ale altor naturaliști europeni.
Mișcarea literară proletară din Japonia, ca în alte țări, a încercat să folosească literatura ca armă pentru a realiza reforme și chiar revoluții ca răspuns la nedreptățile sociale. Mai târziu, războaiele agresive purtate de militariștii japonezi în anii 1930 au inhibat producția literară și au înăsprit cenzura. Abia Japonia de imediat după război și Japonia prosperă din anii 1950 și 1960 au constituit fundalul pentru majoritatea operelor lui Mishima Yukio, care a devenit primul scriitor japonez cunoscut în străinătate.
Încă două mențiuni speciale, înainte de final, ambele previzibile, dar fără de care aș comite o mare nedreptate unei mari literaturi. Prima e Nobel, iar a doua – Murakami.
Nobel și Murakami
Ōe Kenzaburō a devenit celebru încă de la o vârstă fragedă, câștigând un important premiu literar, Premiul Akutagawa, în 1958, când avea 23 de ani. În 1994 a primit Premiul Nobel pentru Literatură, al doilea acordat unui japonez după Yasunari Kawabata (în 1968) și înainte de Kazuo Ishiguro (2017). Deși stilul său este complicat și dificil, a reușit să emoționeze cititorii, în special prin relatările sale despre viața alături de fiul său cu leziuni cerebrale. Spre deosebire de majoritatea autorilor din generația precedentă, Ōe s-a dedicat și problemelor politice, ceea ce i-a adus popularitate în special în rândul studenților universitari și al altor persoane angajate în reforma politică și socială.
Deși disprețuite de Ōe, care le considera lipsite de preocupări intelectuale, romanele lui Murakami – printre care „Noruwei no mori” (1987; „Pădurea Norvegiană”), „Umibe no Kafuka” (2002; „Kafka pe malul mării”) și „1Q84” (2009–10) – au fost aclamate de critici și s-au vândut remarcabil de bine. Această popularitate se datorează în parte familiarității sale cu cultura populară americană, parte integrantă a vieții tinerilor din întreaga lume, dar și talentului său de povestitor desăvârșit, capabil să amestece în mod convingător evenimente reale și ireale.
Restul e haiku, kabuki și literatură cu pisici 😋
❓Sunt curioasă: Care e romanul japonez pe care l-ați reciti oricând?
Resurse de la Free Spirit Travel
Dacă visezi la o călătorie personalizată în Japonia, creată în funcție de ritmul tău și de ceea ce îți dorești să trăiești acolo, dă-ne un semn. Te ajutăm să-ți transformi visul japonez într-o experiență reală.
Despre autoare
Liv Tane este cititoare profesionistă, atât în viața personală, cât și în cea profesională, și, pe lângă faptul că citește mult, are timp să fie și scriitoare, editoare, mamă și inițiatoare de proiecte faine. Și pentru că iubește beletristica, dar în egală măsură și călătoriile, unul dintre proiectele ei faine este „Ocolul Lumii în 100 de cărți” (The Writing Journey). Pe Liv o găsiți, dacă vă place să citiți sau să ascultați despre ce au citit alții și să vă vină pofta de citit, pe canalul Reading is Cool.
Go Far. Come Closer este o publicație a echipei Free Spirit Travel, agenție de călătorii tailor-made cu 17 ani de experiență. Ne găsești și pe site-ul nostru, unde pregătim itinerarii personalizate pentru cei care vor să descopere lumea altfel.
Dacă ți-a plăcut această ediție, te invităm să o trimiți mai departe unui prieten care iubește călătoriile.
👉 PS: Mâine venim cu o ediție practică și personală: locurile preferate de cazare din Japonia ale echipei JBM: ryokanuri cu onsen, hoteluri liniștite și adrese pe care le-am recomanda oricând, oricui.