📚 Lecturi pentru drum - Egipt (ziua 88/101)
Liv Tane scrie despre Egipt așa cum l-a descoperit mai întâi pe rafturile unei biblioteci construite cu răbdare: prin cărți care au însoțit-o din copilărie până azi.
Intro
Bine ai venit la Go Far. Come Closer, un newsletter zilnic de călătorie și cultură, creat de agenția de turism Free Spirit Travel. Timp de 101 zile explorăm 14 destinații prin povești, hoteluri, artă, gastronomie, cărți și reflecții. Fiecare zi aduce o nouă fereastră spre lume, prin vocea uneia dintre cele cinci autoare: Alina Deak (Free Spirit Travel), Diana Cosmin (Fine Society), Liv Tane (Reading is Cool), Oana Vasiliu (UMAMI Moments) și Andreea Ionescu (Pisicka’s Book of Life). Iar alteori apare un invitat-surpriză.
Suntem în săptămâna 13 din 15. Ne apropiem vizibil de final, cu mai puțin de 20 de zile rămase până la capătul acestui parcurs de 101 zile. Dacă ni te-ai alăturat pe parcurs, până acum am traversat Thailanda, Islanda, Republica Dominicană, Călătorii enogastronomice, Bali, Peru, China, Japonia, Madeira, Argentina, Coreea de Sud și Vietnam. Iar săptămâna aceasta schimbăm registrul și pășim într-un spațiu care continuă să provoace imaginația și prejudecățile deopotrivă. Destinația săptămânii este… EGIPT. Ca de fiecare dată, dosarul se construiește zi de zi. Rămâneți alături de noi pentru toate capitolele (povești, cultură, itinerarii, gastronomie, lecturi și filme, cazări și spiritualitate).
O bibliotecă mică, o lume întreagă
Aveam 10 ani când mama mi-a propus să facem împreună o bibliotecă. Adică s-o construim, fizic, pentru că la vremea aia încă nu intrase în viața noastră Billy de la IKEA. După oarece încercare nereușită, am decis, totuși, să lăsăm pe cineva mai priceput să se ocupe, iar ideea asta s-a transformat într-o extrem de eficientă lecție de educație financiară. Mama m-a învățat cum să-mi pun de-o parte toți bănuții, nu prea mulți, primiți pentru cine știe ce sarcini, pe care îi mai suplimenta și ea din când în când cu ce mai ferea de tata. Un an de zile ne-a luat să strângem suma de care aveam nevoie pentru un birou minuscul, ca să nu-mi mai fac temele pe scaunul de lângă pat, și pentru prima mea bibliotecă. Am desenat cu mâna mea cele patru polițe cu două uși în partea de jos și am mers cu mama la atelierul local de mobilă care le-a executat dintr-un pal subțire pe care a trebuit să-l mai proptim noi pe ici, pe colo, ca să nu se rupă sub greutatea cărților. Momentul magic a venit, însă, atunci când mama m-a lăsat să aranjez rafturile.
Am ales să pun totul în ordine alfabetică, după numele autorului, cum le așezam la școală cu doamna Gâlcă (azi am mai rafinat criteriile, poate o să vă povestesc într-o zi ce mecanism complex se ascunde în spatele miilor de volume care s-au strâns într-o viață). La vremea aia, nu aveam mai mult de vreo sută, două de titluri, dar mi-a luat aproape o săptămână să le organizez.
Știam bine cărțile mele de copil, dar colecția mamei mi s-a părut fascinantă și m-am oprit la fiecare copertă, încercând să-mi imaginez despre ce poate să fie povestea sau de unde vine autorul. Câteva dintre nume au rămas cu mine toată viața.
Între ele, exoticul Naghib Mahfuz (așa cum este redactat numele autorului pe traducerile românești)
Da, da, vă vine sau nu să credeți, mama îl citea încă dinainte să primească Premiul Nobel (el, nu ea, deși cred că l-ar fi meritat din plin, dacă ar fi existat un Nobel pentru parenting 😁)!
Capodopera lui rămâne, la aproape șaptezeci de ani de la publicare, cel mai ambițios și mai complet portret al societății egiptene în tranziție care a fost vreodată realizat. „Trilogia Cairo” urmărește trei generații ale familiei Abd al-Jawad pe fundalul dominației coloniale britanice, a celor două războaie mondiale și a ascensiunii naționalismului egiptean. Ceea ce distinge opera nu este doar amploarea sa istorică, ci și atenția microscopică acordată ritmurilor vieții cotidiene – cafenelele, mesele în familie și momentele private care dezvăluie modul în care forțele istorice remodelează viețile intime.
Mahfuz e, însă, doar unul dintre reprezentanții unei generații grozave de scriitori moderni care explorează teme importante, de la rolurile de gen și justiția socială, la tulburările politice și identitatea religioasă. Și, din fericire pentru noi, multe dintre cărțile lor au ajuns și în librăriile din România.
Cronicarul Egiptului contemporan
Între acestea, „Clădirea Yacoubian”, de Alaa Al Aswany, bestseller în Egipt și în lumea arabă, iar apoi în Occident. Cartea povestește istoria unei clădiri din centrul orașului Cairo și schimbările care au afectat clădirea și locuitorii ei, dar de fapt rezumă ultimii 80 de ani din istoria Egiptului. Este, în fapt, o colecție de figuri arhetipale, între care aristocratul îmbătrânit, fiul portarului care devine terorist când ambițiile sale profesionale sunt zădărnicite de sistem; avem un mega-om de afaceri corupt care ajunge să se lupte cu guvernul când acesta vrea să-i ia o parte prea mare din afacere, plus o serie întreagă de personaje sărace și din clasa de mijloc care se adaptează situației cât pot de bine. Sub aceeași semnătură, a mai apărut la noi „Chicago”, povestea vieții mai multor egipteni americanizați, stabiliți în Chicago din motive politice sau economice. O mare parte din acțiune se petrece în campusul Facultății de Medicină, unde autorul însuși și‑a finalizat studiile. (O poveste similară pe care o recomand este „Brooklyn Heights” de Miral al-Tahawy.) De asemenea, colecția de povestiri „Aș fi vrut să fiu egiptean”, care explorează viețile egiptenilor contemporani, cu istorii despre conflictul dintre generații, corupție, represiune, infidelitate, ciocnirea idealurilor occidentale și arabe.
Vocea feministă a lumii arabe
„Woman at Point Zero” de Nawal El Saadawi este povestea unei femei care își așteaptă execuția. Descrisă ca Simone de Beauvoir a lumii arabe, Saadawi este o scriitoare feministă, activistă, medic și psihiatru. Cartea a luat naștere din munca sa în închisoarea Qanatir din Cairo, unde a intervievat-o pe femeia a cărei poveste avea să devină baza pentru Firdaus. Puterea romanului nu stă doar în condamnarea opresiunii patriarhale, ci și în structura narativă revoluționară, care transformă mărturisirea unei condamnate la moarte într-o critică usturătoare a societății egiptene. În 1981, autoarea a fost arestată din cauza criticilor aduse regimului politic aflat la putere.
Decanul literaturii arabe
„The Days” de Taha Hussein este o trilogie autobiografică, poate cea mai profundă meditație asupra cunoașterii și iluminării din literatura arabă modernă. Scrisă cu o precizie senzorială extraordinară de un autor care și-a pierdut vederea la vârsta de trei ani, „The Days” transformă călătoria lui Hussein dintr-un mic sat în cercurile intelectuale din Cairo și Paris într-o explorare a ceea ce înseamnă să vezi cu adevărat. De altfel, scrierile autobiografice sunt o categorie extrem de generoasă în literatura egipteană.
Cronicarul neliniștii urbane egiptene
„On Being Abbas El Abd” de Ahmed Alaydi este povestea extrem de complexă a unui tânăr morocănos care se plimbă prin mall-urile și zgârie-norii din Cairo. Cartea în ansamblu reflectă o cultură care va fi familiară oricui din Egipt, care se află la punctul de întâlnire între cultura globală – internetul, telefonul mobil și așa mai departe – și viața de stradă egipteană, nebunia generală (și, în cazul acestei cărți, nebunia literală) din Cairo.
Martorul unei generații rătăcite
În contrapondere, „Viața este mai frumoasă decât paradisul”, de Khaled Al-Berry este autobiografia unui tânăr care a crescut într-un oraș din Egiptul de Sus. Părinții lui sunt din clasa de mijloc și el ajunge să se alăture unuia dintre cele mai importante grupuri islamiste, Jama’a Islamiya. El explorează, din interior, multe dintre problemele pe care noi, în Occident, nu le înțelegem niciodată despre mișcarea islamistă: lucrurile care contează cu adevărat pentru ei, tipurile de dezbateri pe care le au.
Literatura egipteană reprezintă una dintre cele mai vechi și mai durabile tradiții literare din lume, cu texte care datează de peste 4.000 de ani, din perioada scrierilor hieroglifice antice din era faraonică. De la profundele opere religioase și filosofice sculptate în pereții piramidelor până la romanele contemporane vibrante care împodobesc librăriile moderne, literatura egipteană oferă un lanț neîntrerupt de expresie culturală și artistică pe care puține națiuni îl pot egala.
💬 Dar tu, ce părere ai? Este vreun autor sau vreo carte care te-a pus pe gânduri? Ce lectură ai adăuga pe această listă?
Resurse de la Free Spirit Travel
Dacă ți-am trezit curiozitatea, descoperă vacanțele pe care ți le-am pregătit în Egipt. Poate te inspiră pentru următoarea ta călătorie.
Despre autoare
Liv Tane este cititoare profesionistă, atât în viața personală, cât și în cea profesională, și, pe lângă faptul că citește mult, are timp să fie și scriitoare, editoare, mamă și inițiatoare de proiecte faine. Și pentru că iubește beletristica, dar în egală măsură și călătoriile, unul dintre proiectele ei faine este „Ocolul Lumii în 100 de cărți” (The Writing Journey). Pe Liv o găsiți, dacă vă place să citiți sau să ascultați despre ce au citit alții și să vă vină pofta de citit, pe canalul Reading is Cool.
Go Far. Come Closer este o publicație a echipei Free Spirit Travel, agenție de călătorii tailor-made cu 17 ani de experiență. Ne găsești și pe site-ul nostru, unde pregătim itinerarii personalizate pentru cei care vor să descopere lumea altfel.
Dacă ți-a plăcut această ediție, te invităm să o trimiți mai departe unui prieten care iubește călătoriile.
👉 PS: Mâine, Alexandru Voinescu pune Egiptul în context: unde merită să stai, cum diferă zonele între ele și ce contează cu adevărat atunci când alegi un hotel.